Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Evenimente locale

Închistritul (încondeiatul) ouălor

Închistritul ouălor la Putna este un obicei cunoscut din cele mai vechi timpuri. Totdeauna au fost femei meştere, chiar şi în zilele noastre sunt multe neîntrecute în acest meşteşug.
Ouăle se închistresc cu ajutorul unui instrument simplu pe care-l confecţionează fiecare meşteră, numit în termeni populari chişiţă. Acesta este alcătuit dintr-un beţigaş rotund, mai lat la un capăt, unde i se face un orificiu în care se fixează un mic tub din metal cu diametru cât un ac. Tubul este dintr-un metal moale. Meşterele din trecut foloseau capsele de metal de la şiretele ghetelor sau tablă pe care o subţiau prin lovirea cu ciocanul, dându-i forma cilindrică pe un ac. Acest tub se introduce în orificiul din beţigaş, legat cu câlţi mai întâi, apoi cu aţă rezistentă. În câlţi se menţine ceara când „scrie” oul.

O meşteră trebuie să aibă mai multe chişiţe cu diferite diametre. Prin orificiul chişiţei este fixat un fir de păr de cal sau de porc, acesta dând posibilitatea ca ceara să curgă regulat spre a face liniile de pe ou uniforme. Vasul cu ceară trebuie să stea la căldură, să nu fie însă fierbinte. Ceara se amestecă de obicei cu puţină funingine ca s-oînchidă la culoare pentru a se observa ornamentul mai bine. Meştera trebuie să aibă mâinile curate, ferite de grăsime.

Ouăle se pun la fiert odată cu apa, la foc potrivit. Sunt preferate cele cu coaja albă pe care ornamentele ies mai pronunţate. Când apa începe să facă bulbuci şi dă în clocot, se scot, se aşează pe o cârpă curată, nu se şterg, fiind lăsate să se usuce. Nu se depărtează de căldură. Când se închistresc trebuie, să fie călduţe. Culorile cele mai obişnuite pentru vopsitul ouălor la Putna sunt: negru, roşu, galben, cafeniu şi verde.

Din cele mai îndepărtate timpuri, în toate vremurile, ouăle s-au vopsit primăvara o dată cu sărbătorile Paştelui. Multe din motivele de pe ouăle închistritereflectă realităţi din mediul înconjurător
inspirate din viaţa de toate zilele.
Câteva exemple cu denumiri de ornamente ce s-au păstrat la Putna: păianjenul, sâmburele de nucă, laba broaştei, brâul diaconului, gura leului, cuibul graurului, Crucea Paştelui, stelele, furca, cărarea rătăcită, cârja ciobanului, clopoţelul (ghiocelul), crenguţa bradului, frunza trifoiului.

Ultima actualizare: 13:56 | 4.10.2024

Sari la conținut